andrei plesu traieste si altundeva in afara de bucatarie

iata ce mai scria rubicondul filosof acum o luna

Când am plecat de la Cotroceni, am avut argumentele mele. Aveam probleme de sănătate, dar le aveam şi pentru că între mine şi şeful meu existau oarecari „nepotriviri de caracter”. Pe cele mai multe le-am semnalat, ulterior, în presă, ceea ce nu m-a scutit să rămân în continuare, pentru unii, un „intelectual al lui Băsescu”. Fapt este că aveam o sumedenie de obiecţiuni la stilul preşedintelui. Îi apreciam inteligenţa nativă, dexteritatea politică şi o anumită – fie şi capricioasă – convivialitate.

Nu-i puneam la îndoială bunele intenţii, dar mă deranjau reacţiile lui umorale, o anumită voluptate a conflictului, precum şi alternanţa de emotivitate lăcrămoasă şi brutalitate cazonă în care se complăcea adesea. Ştiam că nu condamnase comunismul din toată inima, regretam inapetenţa lui pentru politica externă, şi eram alergic la căutătura lui oblică din momentele de iritare. Că era un om necultivat nu mă indispunea prea tare.

Am avut de a face cu unele „candori” culturale şi la case mai mari... Ar fi putut fi însă ceva mai bine educat, mai puţin înclinat spre grosolănii inutile, spre ieşiri fruste, spre abuzul de ton şi de atitudine. Nu-mi plăceau foarte mult nici oamenii care îi plăceau lui, nici promptitudinea cu care se putea debarasa de oricine. Pe scurt, anumite incompatibilităţi între oficiul prezidenţial şi temperamentul preşedintelui erau, după capul meu, de necontestat. Una peste alta, Traian Băsescu nu era genul meu. Şi, probabil, nici eu nu eram genul lui.

Până de curând, pornind de la considerente ca cele de mai sus, judecata mea asupra preşedintelui era foarte bine articulată. Putea fi greşită, subiectivă, neatentă la context, dar era limpede şi neezitantă. Faţă de alţii, aveam măcar avantajul de a-l fi cunoscut îndeaproape. De la o vreme însă, spiritul meu critic a intrat în derivă. Câteva echipe de gazetari şi de „comentatori” cu statut incert au declanşat asupra lui Traian Băsescu şi asupra celor socotiţi drept „oamenii lui” o campanie de o violenţă, de o vulgaritate, de o rea-credinţă fără precedent.

Zi de zi se pun la cale şi se execută mari planuri de lichidare. Nu vreau să umblu la motivaţii, nu vreau să montez procese de intenţii. Ceea ce văd e, pur şi simplu, o dezlănţuire de ură, de furie oarbă, de mârlănie obscenă, care nu se justifică, într-o lume normală, nici faţă de ultimul dintre răufăcători. Tot ceea ce mă deranja în comportamentul preşedintelui mi se serveşte înzecit de tabăra „oponenţilor”. Constat, perplex, că şi-au depăşit „duşmanul”, că au reuşit să livreze mostre de derapaj psihologic, faţă de care cel vizat face, brusc, figură de fată mare.

Totul se desfăşoară atât de isteric încât până şi cel mai rudimentar calcul strategic e lăsat deoparte. Există, într-adevăr, riscul – tipic pentru ambianţa autohtonă – ca electoratul nehotărât să basculeze, milos, de partea victimei. Traian Băsescu ar putea câştiga pe mâna detractorilor săi care, în zelul lor, şi-au ieşit din minţi. La păcatul al lipsei de civilizaţie, al prostului gust, al excesului de fiere, se adaugă, masiv şi păcatul mediocrităţii mentale, al ignorării propriilor interese. În ce mă priveşte, le reproşez că mă împiedică să-mi exercit, calm, spiritul critic.

Îmi sabotează judecata. În loc să mă convingă, mă dezgustă. Tipul de campanie care mi se bagă pe gât în fiecare seară n-are nicio legătură cu lupta dreaptă, cu buna cuviinţă, cu moravurile politice europene. E un fel de balamuc mânios, o bădărănie tribală, care vrea să combată „răul” cu „şi mai rău”. În aceste condiţii, dacă ai de ales între „intelectualii lui Gâdea” şi „intelectualii lui Băsescu”, nu prea poţi sta pe gânduri.

hehehehehehe

despre adversarii lui pazvante nu ie de spus in plus decat ca pe alocuri nu le va ajunge un psihiatru de caciula in caz ca pierd alegerile ..... cred ca nici la viena daca se duc sa fie studiati de un colectiv intreg nu li se mai da de cap ..... sau vorba lui tolontan ..... "pentru multi dintre voi nu mai exista vieatza dupa 6 dec"

acum ..... vox albu' ar adauga, suplimentar caracterizarii facuta lui pazvante de catre plinutul culturist si, fireste ca fara voia autorului randurilor de mai sus insa ramanand in mare de acord cu iel

deci - "....La păcatul lipsei de civilizaţie, al prostului gust, al excesului de fiere....." se intelege din text ca face referire la fostul lui manager de la cotroceni

albu' ar adauga "abjectie pe alocuri prin partile esentiale", "o ipocrizie ce face obrazul gros spre rubensian", "superficialitate si diletantism mascate printr-o lipsa totala de scrupule in a arunca grupului tinta captiv halci intregi de sofisme si patetisme impanate cu note informative oarecum abil gestionate", "venal intr-ajuns spre penal"; tot in portofoliul respectivului ipochimen putem lejer adauga si capacitatea innascuta de a face surfing pe valurile de oportunism spre noroc chior, valuri ce sunt barbotate si vanturate de asa zisa lui opozitie, valuri ce alcatuiesc binecunoscutul ocean de apetenta pentru prost gust si logoree socialistoida al acestui hamesit, troglodit si obidit popor

popor care nu s-a saturat de 60 de ani de mancat cacat, de turnatorii, de votat in stare de ebrietate .... poa' sa fie politicieni fie cu basca, fie cu cazier, fie diareico-incontinentzi cand fac promisiuni .... nu conteaza cat, cand, cum isi vor indeplini promisiunile ..... nu sunt atatea reptile si dinozauri cat putem noi romanii vota

tot tizul meu un pic mai lung pe orizontala ii spunea protector lui Sever Voinescu .... "Cu ani in urma, vazindu-ma mancind, domnul Andrei Plesu mi-a spus patern: „Am sa-ti dau o veste proasta Sever: toata viata te vei lupta cu silueta“. Dupa o secunda de pauza ginditoare, a continuat profetic: „Si te va invinge!“. De-atunci, ma cintaresc des si cu spaima. Chiar ma lupt cu silueta. Si simt, incet-incet, ca ma invinge."

si aci' are bre' dreptate ..... l-am vazut ieu pe sever la teveu, profetia sta in picioare

daca vrei sa scapi de bacteria din gat sau sange nu te duce la coafor

vorba lui tudorica "lasa lasa antibioticele ..... am baut o dushka de tuica si a luat-o dracu' pe bacterie" astea sunt solutii, astea sunt abordari; sau reactia in fata unui picior umflat de guta ce nu mai incape in pantof .... "e, o zgaiba acolo"

miliarde de fani albulescu ma interogheaza ultimativ sa imi exprim o parere deplorabila despre situatia politica la zi; nu am o parere ferma, nu simt nimic, ma simt gol, ma simt pustiit, ma simt inferior celor care stiu care e treaba, cine are dreptate, cine ie mai bine si cine nu; am un sentiment de andrei plesu, cu accent pe fraza dinspre sfarsit in care zice ca "Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire sau pentru damnare." si continua cumva pe sufletul meu cu "Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii."

in rest....il las pe iel sa ma reprezinte

Marea alianţă PSD-PC-PNL-UDMR a înţeles să-şi simplifice la maximum strategia şi obiectivele electorale. Are un singur ţel (declarat cu o dezarmantă candoare): să-l dea jos pe Băsescu. În această viziune, alegerile nu mai sunt clasicul instrument democratic, care să asigure o igienică alternanţă la putere, nu mai sunt o confruntare de programe politice şi economice, nu mai sunt o competiţie inteligentă şi fertilă între viziuni diferite. Sunt un caft general pentru schimbarea şefului. Populaţia e invitată la urne ca să tranşeze antipatii private. Se subînţelege că pentru toate relele ţării e vinovat un singur om şi că înlăturarea lui e suficientă pentru salvarea patriei. Simplu şi irevocabil: România cu Băsescu - dezastru. România fără Băsescu - normalitate, prosperitate, paradis. Dacă va câştiga Băsescu - sună vocea apocalipticilor - suntem pierduţi. Consecinţele naţionale şi internaţionale sunt - în cheie sinistră - incalculabile.

Mă întreb mereu cum a reuşit actualul preşedinte să mobilizeze atâta ură. Prietenii lui explică totul prin lupta împotriva corupţiei şi prin condamnarea comunismului. E o explicaţie insuficientă. Mai întâi, pe terenul celor două teme, Traian Băsescu n-a provocat nimic spectaculos. Apoi, e evident că nu toţi cei exasperaţi de prezenţa lui sunt comunişti sau corupţi. Există şi antipatii genuine, stranii când e vorba de un personaj care nu e lipsit de o anumită carismă: poate fi „băiat de comitet", şugubăţ, ataşant, „popular". Probabil că e ceva în firea lui, în felul lui de a fi, de a reacţiona, de a utiliza oameni, care ar trebui analizat (în primul rând de el însuşi).

Politicianul de anvergură nu e doar un om de instinct, un jucător hotărât, un abil manipulator al circumstanţelor. E preferabil să aibe şi dexteritatea blândă a compromisului eficace, să fie în stare să-şi asigure spatele, să armonizeze unghiurile, să fie riguros fără să fie dezagreabil. Imaginea tartorului feroce nu e cea mai bună materie primă a succesului public. Ar mai fi de întrebat, de altfel, cum a reuşit Traian Băsescu să ajungă la cuţite cu prieteni vechi (ca Sorin Roşca Stănescu), cu colaboratori loiali (ca Adriana Săftoiu) şi cu tot soiul de alţi inşi care, deşi apropiaţi la un moment dat, au sfârşit prin a se „răci".

Nu e mai puţin adevărat că de cealaltă parte, de partea lui Traian Băsescu, se aud, din păcate, sloganuri la fel de isterice ca şi cele ale oponenţilor. Dacă va câştiga Geoană, suntem pierduţi! Nu vom mai scăpa cincizeci de ani de-aici înainte de pesedişti, vanghelişti, hrebenciuci, voiculeşti şi moguli. Vom ajunge la sapă de lemn, vom umbla pe străzi cu căluşul în gură, va trebui să emigrăm, să ne ascundem în gaură de şarpe, să mizăm pe intervenţia salvatoare a Europei.

Pe scurt, până la 6 decembrie vom pluti între două abisuri. Or, tipul acesta de atmosferă electorală este fundamental nedemocratic. Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire, sau pentru damnare. Democraţia cere calm deliberativ, responsabilitate destinsă, judecată echilibrată. În ce mă priveşte, mă tem mai curând de altceva: indiferent cine va câştiga, vom avea exact ce-am mai avut. Vom avea fie încă o guvernare de tip pesedist (a câta?), cu toate ale ei, fie încă un mandat băsescian, cu toate ale lui. Nu va fi nimic nou! Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii.

bute pangarit de oligrfrgrf rtdrdtdrd de ionel stoica

ora 5.30 dimineata
se anunta o zi frumoasa si prin premize si prin rezultat
un regal daruit de un sportiv de exceptie, lucian bute
meam pus ceasul sa sune la 5.28 ca sa am timp sa fiu conectat la eveniment
intre 5.30 si 6.30 ce miau dat ochii sa vada si mai ales urechile sa auda timp de o ora .... ma sculasem pt box si am suportat o ora de diaree si vome incalificabile
in studio ionel stoica si marele comentator de profil panti zis basarab panduru pregateau scena pentru intrarea lui bute si am spart teveul de miliarde de ori noroc ca pana la urma a inceput meciul si am uitat instant de preview
inutil sa va reconfirm ca acest ionel stoica trebuia impuscat atunci cand armele erau la liber pe strazile bucurestiului
de ce? pai uite cu ce se ocupa acest ipochimen pe 21 nov ora 19.50 acu 20 de ani cat cacat manca de miroase si acuma a prost

Tv 21 noiembrie 1989
● 19:00 Telejurnal. Congresul al XIV-lea al PCR Cronica lucrărilor marelui forum al comuniştilor, al întregului popor.
● 19:50 Congresul al XIV-lea - congresul marilor victorii socialiste Redactor Ionel Stoica
● 20:05 Uniţi în jurul viteazului Erou. Versuri şi cântece patriotice Redactori: Lucia Negoiţă, Georgeta Ciobanu
● 20:35 România de azi, România de mâine. Măreţe împliniri - grandioase perspective Redactor Vartan Arachelian
● 20:55 Agricultura românească în Epoca Nicolae Ceauşescu. Documentar Redactor Emanuel Isopescu
● 21:10 Frumuseţea muncii, roadele muncii. Documentar Redactor Stelian Tăbăraş
● 21:25 Embleme ale cutezanţei. Reportaj Redactor Horia Vasiloni
● 21:40 Telejurnal
● 22:00 Închiderea programului
sursa: http://1989.jurnalul.ro/stire-special/calendar-21-noiembrie-marti-527964.html

deci nu nea ajuns cat ne-a smuls unghiile retardu olgdrdrfdrd inainte de 89 acuma ne chinuie neobosit astia nu mai mor niciodata .... da nu ie iel de vina ci noi care-i suportam si care navem curaj sa-i curmam suferinta
vb lui bradutz .... nu numai ca habar nu au astia gen hobana, stoica, gradinescu, enachescu si toata gradina zoologica cine ie spre iegzemplu mihai leu (despre care ar zice fara sa eziteca ie un sofer de curse parca)
dar mai au si tupeul sa isi arate meklele alea strepezite in loc sa lase pur si simplu sa curga sportul pe sticla mai bine doar cu fondul tribunelor din care 99% oricum stiu mai mult sport k iei
pai uitati-va la fatza lu hobana ..... nici in southpark sau in simpsons nu-l primeste daca n-are pile