iata ce mai scria rubicondul filosof acum o luna
Când am plecat de la Cotroceni, am avut argumentele mele. Aveam probleme de sănătate, dar le aveam şi pentru că între mine şi şeful meu existau oarecari „nepotriviri de caracter”. Pe cele mai multe le-am semnalat, ulterior, în presă, ceea ce nu m-a scutit să rămân în continuare, pentru unii, un „intelectual al lui Băsescu”. Fapt este că aveam o sumedenie de obiecţiuni la stilul preşedintelui. Îi apreciam inteligenţa nativă, dexteritatea politică şi o anumită – fie şi capricioasă – convivialitate.
Nu-i puneam la îndoială bunele intenţii, dar mă deranjau reacţiile lui umorale, o anumită voluptate a conflictului, precum şi alternanţa de emotivitate lăcrămoasă şi brutalitate cazonă în care se complăcea adesea. Ştiam că nu condamnase comunismul din toată inima, regretam inapetenţa lui pentru politica externă, şi eram alergic la căutătura lui oblică din momentele de iritare. Că era un om necultivat nu mă indispunea prea tare.
Am avut de a face cu unele „candori” culturale şi la case mai mari... Ar fi putut fi însă ceva mai bine educat, mai puţin înclinat spre grosolănii inutile, spre ieşiri fruste, spre abuzul de ton şi de atitudine. Nu-mi plăceau foarte mult nici oamenii care îi plăceau lui, nici promptitudinea cu care se putea debarasa de oricine. Pe scurt, anumite incompatibilităţi între oficiul prezidenţial şi temperamentul preşedintelui erau, după capul meu, de necontestat. Una peste alta, Traian Băsescu nu era genul meu. Şi, probabil, nici eu nu eram genul lui.
Până de curând, pornind de la considerente ca cele de mai sus, judecata mea asupra preşedintelui era foarte bine articulată. Putea fi greşită, subiectivă, neatentă la context, dar era limpede şi neezitantă. Faţă de alţii, aveam măcar avantajul de a-l fi cunoscut îndeaproape. De la o vreme însă, spiritul meu critic a intrat în derivă. Câteva echipe de gazetari şi de „comentatori” cu statut incert au declanşat asupra lui Traian Băsescu şi asupra celor socotiţi drept „oamenii lui” o campanie de o violenţă, de o vulgaritate, de o rea-credinţă fără precedent.
Zi de zi se pun la cale şi se execută mari planuri de lichidare. Nu vreau să umblu la motivaţii, nu vreau să montez procese de intenţii. Ceea ce văd e, pur şi simplu, o dezlănţuire de ură, de furie oarbă, de mârlănie obscenă, care nu se justifică, într-o lume normală, nici faţă de ultimul dintre răufăcători. Tot ceea ce mă deranja în comportamentul preşedintelui mi se serveşte înzecit de tabăra „oponenţilor”. Constat, perplex, că şi-au depăşit „duşmanul”, că au reuşit să livreze mostre de derapaj psihologic, faţă de care cel vizat face, brusc, figură de fată mare.
Totul se desfăşoară atât de isteric încât până şi cel mai rudimentar calcul strategic e lăsat deoparte. Există, într-adevăr, riscul – tipic pentru ambianţa autohtonă – ca electoratul nehotărât să basculeze, milos, de partea victimei. Traian Băsescu ar putea câştiga pe mâna detractorilor săi care, în zelul lor, şi-au ieşit din minţi. La păcatul al lipsei de civilizaţie, al prostului gust, al excesului de fiere, se adaugă, masiv şi păcatul mediocrităţii mentale, al ignorării propriilor interese. În ce mă priveşte, le reproşez că mă împiedică să-mi exercit, calm, spiritul critic.
Îmi sabotează judecata. În loc să mă convingă, mă dezgustă. Tipul de campanie care mi se bagă pe gât în fiecare seară n-are nicio legătură cu lupta dreaptă, cu buna cuviinţă, cu moravurile politice europene. E un fel de balamuc mânios, o bădărănie tribală, care vrea să combată „răul” cu „şi mai rău”. În aceste condiţii, dacă ai de ales între „intelectualii lui Gâdea” şi „intelectualii lui Băsescu”, nu prea poţi sta pe gânduri.
hehehehehehe
despre adversarii lui pazvante nu ie de spus in plus decat ca pe alocuri nu le va ajunge un psihiatru de caciula in caz ca pierd alegerile ..... cred ca nici la viena daca se duc sa fie studiati de un colectiv intreg nu li se mai da de cap ..... sau vorba lui tolontan ..... "pentru multi dintre voi nu mai exista vieatza dupa 6 dec"
acum ..... vox albu' ar adauga, suplimentar caracterizarii facuta lui pazvante de catre plinutul culturist si, fireste ca fara voia autorului randurilor de mai sus insa ramanand in mare de acord cu iel
deci - "....La păcatul lipsei de civilizaţie, al prostului gust, al excesului de fiere....." se intelege din text ca face referire la fostul lui manager de la cotroceni
albu' ar adauga "abjectie pe alocuri prin partile esentiale", "o ipocrizie ce face obrazul gros spre rubensian", "superficialitate si diletantism mascate printr-o lipsa totala de scrupule in a arunca grupului tinta captiv halci intregi de sofisme si patetisme impanate cu note informative oarecum abil gestionate", "venal intr-ajuns spre penal"; tot in portofoliul respectivului ipochimen putem lejer adauga si capacitatea innascuta de a face surfing pe valurile de oportunism spre noroc chior, valuri ce sunt barbotate si vanturate de asa zisa lui opozitie, valuri ce alcatuiesc binecunoscutul ocean de apetenta pentru prost gust si logoree socialistoida al acestui hamesit, troglodit si obidit popor
popor care nu s-a saturat de 60 de ani de mancat cacat, de turnatorii, de votat in stare de ebrietate .... poa' sa fie politicieni fie cu basca, fie cu cazier, fie diareico-incontinentzi cand fac promisiuni .... nu conteaza cat, cand, cum isi vor indeplini promisiunile ..... nu sunt atatea reptile si dinozauri cat putem noi romanii vota
tot tizul meu un pic mai lung pe orizontala ii spunea protector lui Sever Voinescu .... "Cu ani in urma, vazindu-ma mancind, domnul Andrei Plesu mi-a spus patern: „Am sa-ti dau o veste proasta Sever: toata viata te vei lupta cu silueta“. Dupa o secunda de pauza ginditoare, a continuat profetic: „Si te va invinge!“. De-atunci, ma cintaresc des si cu spaima. Chiar ma lupt cu silueta. Si simt, incet-incet, ca ma invinge."
si aci' are bre' dreptate ..... l-am vazut ieu pe sever la teveu, profetia sta in picioare
vineri, decembrie 04, 2009
daca vrei sa scapi de bacteria din gat sau sange nu te duce la coafor
vorba lui tudorica "lasa lasa antibioticele ..... am baut o dushka de tuica si a luat-o dracu' pe bacterie" astea sunt solutii, astea sunt abordari; sau reactia in fata unui picior umflat de guta ce nu mai incape in pantof .... "e, o zgaiba acolo"
miliarde de fani albulescu ma interogheaza ultimativ sa imi exprim o parere deplorabila despre situatia politica la zi; nu am o parere ferma, nu simt nimic, ma simt gol, ma simt pustiit, ma simt inferior celor care stiu care e treaba, cine are dreptate, cine ie mai bine si cine nu; am un sentiment de andrei plesu, cu accent pe fraza dinspre sfarsit in care zice ca "Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire sau pentru damnare." si continua cumva pe sufletul meu cu "Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii."
in rest....il las pe iel sa ma reprezinte
Marea alianţă PSD-PC-PNL-UDMR a înţeles să-şi simplifice la maximum strategia şi obiectivele electorale. Are un singur ţel (declarat cu o dezarmantă candoare): să-l dea jos pe Băsescu. În această viziune, alegerile nu mai sunt clasicul instrument democratic, care să asigure o igienică alternanţă la putere, nu mai sunt o confruntare de programe politice şi economice, nu mai sunt o competiţie inteligentă şi fertilă între viziuni diferite. Sunt un caft general pentru schimbarea şefului. Populaţia e invitată la urne ca să tranşeze antipatii private. Se subînţelege că pentru toate relele ţării e vinovat un singur om şi că înlăturarea lui e suficientă pentru salvarea patriei. Simplu şi irevocabil: România cu Băsescu - dezastru. România fără Băsescu - normalitate, prosperitate, paradis. Dacă va câştiga Băsescu - sună vocea apocalipticilor - suntem pierduţi. Consecinţele naţionale şi internaţionale sunt - în cheie sinistră - incalculabile.
Mă întreb mereu cum a reuşit actualul preşedinte să mobilizeze atâta ură. Prietenii lui explică totul prin lupta împotriva corupţiei şi prin condamnarea comunismului. E o explicaţie insuficientă. Mai întâi, pe terenul celor două teme, Traian Băsescu n-a provocat nimic spectaculos. Apoi, e evident că nu toţi cei exasperaţi de prezenţa lui sunt comunişti sau corupţi. Există şi antipatii genuine, stranii când e vorba de un personaj care nu e lipsit de o anumită carismă: poate fi „băiat de comitet", şugubăţ, ataşant, „popular". Probabil că e ceva în firea lui, în felul lui de a fi, de a reacţiona, de a utiliza oameni, care ar trebui analizat (în primul rând de el însuşi).
Politicianul de anvergură nu e doar un om de instinct, un jucător hotărât, un abil manipulator al circumstanţelor. E preferabil să aibe şi dexteritatea blândă a compromisului eficace, să fie în stare să-şi asigure spatele, să armonizeze unghiurile, să fie riguros fără să fie dezagreabil. Imaginea tartorului feroce nu e cea mai bună materie primă a succesului public. Ar mai fi de întrebat, de altfel, cum a reuşit Traian Băsescu să ajungă la cuţite cu prieteni vechi (ca Sorin Roşca Stănescu), cu colaboratori loiali (ca Adriana Săftoiu) şi cu tot soiul de alţi inşi care, deşi apropiaţi la un moment dat, au sfârşit prin a se „răci".
Nu e mai puţin adevărat că de cealaltă parte, de partea lui Traian Băsescu, se aud, din păcate, sloganuri la fel de isterice ca şi cele ale oponenţilor. Dacă va câştiga Geoană, suntem pierduţi! Nu vom mai scăpa cincizeci de ani de-aici înainte de pesedişti, vanghelişti, hrebenciuci, voiculeşti şi moguli. Vom ajunge la sapă de lemn, vom umbla pe străzi cu căluşul în gură, va trebui să emigrăm, să ne ascundem în gaură de şarpe, să mizăm pe intervenţia salvatoare a Europei.
Pe scurt, până la 6 decembrie vom pluti între două abisuri. Or, tipul acesta de atmosferă electorală este fundamental nedemocratic. Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire, sau pentru damnare. Democraţia cere calm deliberativ, responsabilitate destinsă, judecată echilibrată. În ce mă priveşte, mă tem mai curând de altceva: indiferent cine va câştiga, vom avea exact ce-am mai avut. Vom avea fie încă o guvernare de tip pesedist (a câta?), cu toate ale ei, fie încă un mandat băsescian, cu toate ale lui. Nu va fi nimic nou! Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii.
miliarde de fani albulescu ma interogheaza ultimativ sa imi exprim o parere deplorabila despre situatia politica la zi; nu am o parere ferma, nu simt nimic, ma simt gol, ma simt pustiit, ma simt inferior celor care stiu care e treaba, cine are dreptate, cine ie mai bine si cine nu; am un sentiment de andrei plesu, cu accent pe fraza dinspre sfarsit in care zice ca "Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire sau pentru damnare." si continua cumva pe sufletul meu cu "Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii."
in rest....il las pe iel sa ma reprezinte
Marea alianţă PSD-PC-PNL-UDMR a înţeles să-şi simplifice la maximum strategia şi obiectivele electorale. Are un singur ţel (declarat cu o dezarmantă candoare): să-l dea jos pe Băsescu. În această viziune, alegerile nu mai sunt clasicul instrument democratic, care să asigure o igienică alternanţă la putere, nu mai sunt o confruntare de programe politice şi economice, nu mai sunt o competiţie inteligentă şi fertilă între viziuni diferite. Sunt un caft general pentru schimbarea şefului. Populaţia e invitată la urne ca să tranşeze antipatii private. Se subînţelege că pentru toate relele ţării e vinovat un singur om şi că înlăturarea lui e suficientă pentru salvarea patriei. Simplu şi irevocabil: România cu Băsescu - dezastru. România fără Băsescu - normalitate, prosperitate, paradis. Dacă va câştiga Băsescu - sună vocea apocalipticilor - suntem pierduţi. Consecinţele naţionale şi internaţionale sunt - în cheie sinistră - incalculabile.
Mă întreb mereu cum a reuşit actualul preşedinte să mobilizeze atâta ură. Prietenii lui explică totul prin lupta împotriva corupţiei şi prin condamnarea comunismului. E o explicaţie insuficientă. Mai întâi, pe terenul celor două teme, Traian Băsescu n-a provocat nimic spectaculos. Apoi, e evident că nu toţi cei exasperaţi de prezenţa lui sunt comunişti sau corupţi. Există şi antipatii genuine, stranii când e vorba de un personaj care nu e lipsit de o anumită carismă: poate fi „băiat de comitet", şugubăţ, ataşant, „popular". Probabil că e ceva în firea lui, în felul lui de a fi, de a reacţiona, de a utiliza oameni, care ar trebui analizat (în primul rând de el însuşi).
Politicianul de anvergură nu e doar un om de instinct, un jucător hotărât, un abil manipulator al circumstanţelor. E preferabil să aibe şi dexteritatea blândă a compromisului eficace, să fie în stare să-şi asigure spatele, să armonizeze unghiurile, să fie riguros fără să fie dezagreabil. Imaginea tartorului feroce nu e cea mai bună materie primă a succesului public. Ar mai fi de întrebat, de altfel, cum a reuşit Traian Băsescu să ajungă la cuţite cu prieteni vechi (ca Sorin Roşca Stănescu), cu colaboratori loiali (ca Adriana Săftoiu) şi cu tot soiul de alţi inşi care, deşi apropiaţi la un moment dat, au sfârşit prin a se „răci".
Nu e mai puţin adevărat că de cealaltă parte, de partea lui Traian Băsescu, se aud, din păcate, sloganuri la fel de isterice ca şi cele ale oponenţilor. Dacă va câştiga Geoană, suntem pierduţi! Nu vom mai scăpa cincizeci de ani de-aici înainte de pesedişti, vanghelişti, hrebenciuci, voiculeşti şi moguli. Vom ajunge la sapă de lemn, vom umbla pe străzi cu căluşul în gură, va trebui să emigrăm, să ne ascundem în gaură de şarpe, să mizăm pe intervenţia salvatoare a Europei.
Pe scurt, până la 6 decembrie vom pluti între două abisuri. Or, tipul acesta de atmosferă electorală este fundamental nedemocratic. Nu e normal să mergi la vot scuturat de panică, nu e normal să ai sentimentul că de votul tău depinde viaţa sau moartea naţiei, că votezi pentru mântuire, sau pentru damnare. Democraţia cere calm deliberativ, responsabilitate destinsă, judecată echilibrată. În ce mă priveşte, mă tem mai curând de altceva: indiferent cine va câştiga, vom avea exact ce-am mai avut. Vom avea fie încă o guvernare de tip pesedist (a câta?), cu toate ale ei, fie încă un mandat băsescian, cu toate ale lui. Nu va fi nimic nou! Ceea ce mă face să aştept rezultatul alegerilor fără frisoane şi fără iluzii.
miercuri, decembrie 02, 2009
bute pangarit de oligrfrgrf rtdrdtdrd de ionel stoica
ora 5.30 dimineata
se anunta o zi frumoasa si prin premize si prin rezultat
un regal daruit de un sportiv de exceptie, lucian bute
meam pus ceasul sa sune la 5.28 ca sa am timp sa fiu conectat la eveniment
intre 5.30 si 6.30 ce miau dat ochii sa vada si mai ales urechile sa auda timp de o ora .... ma sculasem pt box si am suportat o ora de diaree si vome incalificabile
in studio ionel stoica si marele comentator de profil panti zis basarab panduru pregateau scena pentru intrarea lui bute si am spart teveul de miliarde de ori noroc ca pana la urma a inceput meciul si am uitat instant de preview
inutil sa va reconfirm ca acest ionel stoica trebuia impuscat atunci cand armele erau la liber pe strazile bucurestiului
de ce? pai uite cu ce se ocupa acest ipochimen pe 21 nov ora 19.50 acu 20 de ani cat cacat manca de miroase si acuma a prost
Tv 21 noiembrie 1989
● 19:00 Telejurnal. Congresul al XIV-lea al PCR Cronica lucrărilor marelui forum al comuniştilor, al întregului popor.
● 19:50 Congresul al XIV-lea - congresul marilor victorii socialiste Redactor Ionel Stoica
● 20:05 Uniţi în jurul viteazului Erou. Versuri şi cântece patriotice Redactori: Lucia Negoiţă, Georgeta Ciobanu
● 20:35 România de azi, România de mâine. Măreţe împliniri - grandioase perspective Redactor Vartan Arachelian
● 20:55 Agricultura românească în Epoca Nicolae Ceauşescu. Documentar Redactor Emanuel Isopescu
● 21:10 Frumuseţea muncii, roadele muncii. Documentar Redactor Stelian Tăbăraş
● 21:25 Embleme ale cutezanţei. Reportaj Redactor Horia Vasiloni
● 21:40 Telejurnal
● 22:00 Închiderea programului
sursa: http://1989.jurnalul.ro/stire-special/calendar-21-noiembrie-marti-527964.html
deci nu nea ajuns cat ne-a smuls unghiile retardu olgdrdrfdrd inainte de 89 acuma ne chinuie neobosit astia nu mai mor niciodata .... da nu ie iel de vina ci noi care-i suportam si care navem curaj sa-i curmam suferinta
vb lui bradutz .... nu numai ca habar nu au astia gen hobana, stoica, gradinescu, enachescu si toata gradina zoologica cine ie spre iegzemplu mihai leu (despre care ar zice fara sa eziteca ie un sofer de curse parca)
dar mai au si tupeul sa isi arate meklele alea strepezite in loc sa lase pur si simplu sa curga sportul pe sticla mai bine doar cu fondul tribunelor din care 99% oricum stiu mai mult sport k iei
pai uitati-va la fatza lu hobana ..... nici in southpark sau in simpsons nu-l primeste daca n-are pile
luni, noiembrie 02, 2009
speranta
acu 17 ani .... asta vine prin '92 .... wow .... o vieatza de om .... cica andrei plesu a scris asta in revista 22 ..... lui i se pare probabil de actualitate din motiv ce a republicat in dilema veche astazi acelasi lucru .... mie mi se pare ca este de actualitate de 2000 de ani incoace si asa va fi pana hat miliarde pana ne loveste asteroidu' sau nostradamus
S-ar zice că, de la o vreme, competenţa noastră supremă e disperarea. De la mica disperare cotidiană, pînă la teoria catastrofei, de la „marginile“ disperării (depresie, neîncredere, iritabilitate), pînă la „culmile“ ei (isterie, apostazie, resemnare bolnăvicioasă). Am obţinut, prin urmare, consensul: e rău, e foarte rău, nu mai avem nici un motiv de speranţă. Speranţa ne apare, cînd vorbim astfel, ca o virtute condiţionată. Adică o virtute care nu subzistă decît „cu motiv“ sau „în anumite condiţii“. Dar este virtutea, în general, compatibilă cu determinismul conjuncturilor? E ca şi cum ai spune: „sînt curajos, numai dacă mi se dau garanţii de imortalitate“, sau „nu mai am nici un motiv să fiu bun“. A-ţi pierde speranţa cînd circumstanţele nu o mai motivează e a nu fi avut-o niciodată şi, în orice caz, a nu fi reflectat niciodată la sensul ei. A-ţi pierde speranţa nu e un accident provocat de împrejurări nefaste, ci un păcat, adică un eşec al sufletului, chiar dacă unul favorizat de împrejurări nefaste. Pentru tot ce se opune speranţei din noi poate fi făcută vinovată lumea exterioară (istoria, stihiile, statul). Dar pentru pierderea speranţei nu putem învinovăţi pe nimeni. E o problemă personală, care nu se reglează pe stradă, la sindicat sau la tribuna electorală. Se reglează în singurătate sau în prezenţa unui duhovnic…
Definită corect, speranţa nu are nimic de a face cu fericirea. Pentru cel căruia nu-i lipseşte nimic, problema speranţei nu se pune: ce vom mai şti despre speranţă, în clipa cînd vom intra în Paradis? Absenţa speranţei poate fi, aşadar, trăită în cheie nocturnă, ca disperare, şi în cheie diurnă, ca speranţă împlinită, ca suficienţă a îndestulării. Prezenţa speranţei, în schimb, e de negîndit fără experienţa simultană a lipsei, a precarităţii, a unei ambianţe dezesperante. Speranţa e, în definitiv, un corelativ al carenţei. Ea îşi dă întreaga măsură, sau cel puţin măsura ei de virtute creştină, cînd nici un „motiv“ lumesc nu o mai justifică. Întrucît temeiul speranţei (ca şi al credinţei) e exterior lumii contingente, nimic din lumea contingentă nu o poate dizloca. Cînd speri, speri ca Avraam, „împotriva oricărei speranţe“ (cf. Romani, 4,18). Nu speri fiindcă ai de ce, ci fiindcă nu ai de ce, în ciuda faptului că nu ai de ce. Speranţa nu e replica veselă pe care o dăm unei promisiuni. E mai curînd felul omului credincios de a reacţiona la ocultarea promisiunii: e o adecvare la rău. De aceea, speranţa fără fisură e o virtute rară. Căci răul absolut, fără fisură, e şi el rar. Există însă, uneori, o evidenţă a răului, o carnalitate a lui, care îi conferă o oarecare tentă de absolut şi dă speranţei adevărate şansa de a se manifesta. Speranţa refuză să considere evidenţa răului drept realitate a răului. În plan metafizic, ea e un mod de a confisca răului orice valoare de adevăr. Tot ce subminează speranţa e fals. Numai ceea ce o întreţine e adevărat. Mi se va spune că mă complac în abstracţiuni. Şi că frigul de pildă, deşi subminează speranţa, nu e fals deloc! E tăios, substanţial, de nesuportat. Aşa e. Dar speranţa nu e o virtute nătîngă, o măsluire roză a răului. Ea nu pretinde că nu e frig sau că frigul e bun. Ea îşi poate permite să bombăne, să fie prost-dispusă şi, în orice caz, să dîrdîie. A-ţi păstra speranţa în ciuda frigului nu e a te iluziona cum că frigul nu există. Continui să dîrdîi. Dîrdîi şi speri! Omul care disperă e infinit mai nerealist. El face conexiuni enorme: din existenţa acută a frigului, el induce, de pildă, inexistenţa lui Dumnezeu – sau lipsa de sens a vieţii. Omul care speră ia frigul drept frig. Şi socoteşte că ceea ce e esenţial în alcătuirea sa omenească nu atîrnă de această „rece“ constatare…
Potrivit Evangheliilor, salvatorul lumii – speranţa ei ultimă – şi-a făcut apariţia iarna, într-o iesle încălzită numai de răsuflarea vitelor. Aşa se strecoară, uneori, soluţia în istorie: în chip discret şi mizer. Frigul nu e, în cazul acesta, frig pur şi simplu, ci o parabolă a lumii. Iar a spera nu e nimic mai mult decît a fi atent la aburul cald al respiraţiei tale, în care se amestecă, ritmic, respiraţia vitelor cu respiraţia lui Dumnezeu.
si zice plinutzul nostru prieten ca "Textul acesta a apărut în revista 22 acum vreo 17 ani. Îi las pe cititori să decidă dacă, după atîta vreme, mai e nevoie de el."
cum ziceam, io cred ca da
S-ar zice că, de la o vreme, competenţa noastră supremă e disperarea. De la mica disperare cotidiană, pînă la teoria catastrofei, de la „marginile“ disperării (depresie, neîncredere, iritabilitate), pînă la „culmile“ ei (isterie, apostazie, resemnare bolnăvicioasă). Am obţinut, prin urmare, consensul: e rău, e foarte rău, nu mai avem nici un motiv de speranţă. Speranţa ne apare, cînd vorbim astfel, ca o virtute condiţionată. Adică o virtute care nu subzistă decît „cu motiv“ sau „în anumite condiţii“. Dar este virtutea, în general, compatibilă cu determinismul conjuncturilor? E ca şi cum ai spune: „sînt curajos, numai dacă mi se dau garanţii de imortalitate“, sau „nu mai am nici un motiv să fiu bun“. A-ţi pierde speranţa cînd circumstanţele nu o mai motivează e a nu fi avut-o niciodată şi, în orice caz, a nu fi reflectat niciodată la sensul ei. A-ţi pierde speranţa nu e un accident provocat de împrejurări nefaste, ci un păcat, adică un eşec al sufletului, chiar dacă unul favorizat de împrejurări nefaste. Pentru tot ce se opune speranţei din noi poate fi făcută vinovată lumea exterioară (istoria, stihiile, statul). Dar pentru pierderea speranţei nu putem învinovăţi pe nimeni. E o problemă personală, care nu se reglează pe stradă, la sindicat sau la tribuna electorală. Se reglează în singurătate sau în prezenţa unui duhovnic…
Definită corect, speranţa nu are nimic de a face cu fericirea. Pentru cel căruia nu-i lipseşte nimic, problema speranţei nu se pune: ce vom mai şti despre speranţă, în clipa cînd vom intra în Paradis? Absenţa speranţei poate fi, aşadar, trăită în cheie nocturnă, ca disperare, şi în cheie diurnă, ca speranţă împlinită, ca suficienţă a îndestulării. Prezenţa speranţei, în schimb, e de negîndit fără experienţa simultană a lipsei, a precarităţii, a unei ambianţe dezesperante. Speranţa e, în definitiv, un corelativ al carenţei. Ea îşi dă întreaga măsură, sau cel puţin măsura ei de virtute creştină, cînd nici un „motiv“ lumesc nu o mai justifică. Întrucît temeiul speranţei (ca şi al credinţei) e exterior lumii contingente, nimic din lumea contingentă nu o poate dizloca. Cînd speri, speri ca Avraam, „împotriva oricărei speranţe“ (cf. Romani, 4,18). Nu speri fiindcă ai de ce, ci fiindcă nu ai de ce, în ciuda faptului că nu ai de ce. Speranţa nu e replica veselă pe care o dăm unei promisiuni. E mai curînd felul omului credincios de a reacţiona la ocultarea promisiunii: e o adecvare la rău. De aceea, speranţa fără fisură e o virtute rară. Căci răul absolut, fără fisură, e şi el rar. Există însă, uneori, o evidenţă a răului, o carnalitate a lui, care îi conferă o oarecare tentă de absolut şi dă speranţei adevărate şansa de a se manifesta. Speranţa refuză să considere evidenţa răului drept realitate a răului. În plan metafizic, ea e un mod de a confisca răului orice valoare de adevăr. Tot ce subminează speranţa e fals. Numai ceea ce o întreţine e adevărat. Mi se va spune că mă complac în abstracţiuni. Şi că frigul de pildă, deşi subminează speranţa, nu e fals deloc! E tăios, substanţial, de nesuportat. Aşa e. Dar speranţa nu e o virtute nătîngă, o măsluire roză a răului. Ea nu pretinde că nu e frig sau că frigul e bun. Ea îşi poate permite să bombăne, să fie prost-dispusă şi, în orice caz, să dîrdîie. A-ţi păstra speranţa în ciuda frigului nu e a te iluziona cum că frigul nu există. Continui să dîrdîi. Dîrdîi şi speri! Omul care disperă e infinit mai nerealist. El face conexiuni enorme: din existenţa acută a frigului, el induce, de pildă, inexistenţa lui Dumnezeu – sau lipsa de sens a vieţii. Omul care speră ia frigul drept frig. Şi socoteşte că ceea ce e esenţial în alcătuirea sa omenească nu atîrnă de această „rece“ constatare…
Potrivit Evangheliilor, salvatorul lumii – speranţa ei ultimă – şi-a făcut apariţia iarna, într-o iesle încălzită numai de răsuflarea vitelor. Aşa se strecoară, uneori, soluţia în istorie: în chip discret şi mizer. Frigul nu e, în cazul acesta, frig pur şi simplu, ci o parabolă a lumii. Iar a spera nu e nimic mai mult decît a fi atent la aburul cald al respiraţiei tale, în care se amestecă, ritmic, respiraţia vitelor cu respiraţia lui Dumnezeu.
si zice plinutzul nostru prieten ca "Textul acesta a apărut în revista 22 acum vreo 17 ani. Îi las pe cititori să decidă dacă, după atîta vreme, mai e nevoie de el."
cum ziceam, io cred ca da
joi, octombrie 29, 2009
Mii de persoane susţin acum că acest bărbat le-a apărut în vis
in ziarul click se sustine ca hominidul cu pricina haladuieste
io cred ca daca nu haladuieste porno n-are nici un haz
http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/Farsa-vise-aparitie_0_837516268.html
miercuri, octombrie 21, 2009
alcoolul - prieten sau dusman
Alcoolul – prieten sau dusman
Persoanele care beau alcool moderat au un risc scazut sa sufere de afectiuni cardiovasculare, mai ales daca consuma vin rosu, deoarece acesta creste nivelul colesterolului "bun" din organsim si scade nivelul de glicemie din sange, arata un studiu. Un pahar de vin rosu consumat dupa masa reduce riscul aparitiei dementei. Bautura are si capacitatea de a creste speranta de viata in randul populatiei si de a reduce riscul aparitiei unor anumite tipuri de cancer, precum cel esofagian, releva o alta cercetare in domeniu.
Lunar, apar diverse studii care prezinta beneficiile pe care un pahar cu vin sau o halba cu bere le au asupra sanatatii. Potrivit expertilor de la Societatea Americana de Cancer si ai celor de la Asociatia Americana pentru Inima, alcoolul nu aduce beneficii sanatatii, mai ales in cazul celor care beau zilnic. Vicepresedintele Societatii Americane de Cancer, Susan Gapstur, atrage atentia ca alcoolul este unul dintre principalii vinovati de aparitia cancerului de larige, esofag, ficat, colon, san.
"De regula, suntem obisnuiti sa bem un pahar de alcool la sfarsitul zilei, cand organismul nostru, dar mai ales ficatul, este obosit, iar toate functiile organelor vitale incep sa isi reduca din intensitate. Alcoolul trebuie baut in timpul zilei, pentru a nu ne afecta sanatatea, dar acest lucru nu putem sa il facem pentru ca, in acea perioada, suntem la serviciu", completeaza Susan Gapstur.
Purtatorul de cuvant al Asociatiei Americane pentru Inima, medicul cardiolog Jennifer Mieres, sustine ca ficatul este primul organ afectat, mai ales cand alegem sa bem alcool zilnic. O alta problema ridicata de specialisti este aceea ca in niciun astfel de studiu nu este precizat ce inseamna consum moderat de alcool, astfel ca fiecare consumator poate consuma oricat.
Potrivit medicilor, 330 de ml de bere, 100 + 150 ml de vin sau 30 + 50 ml de bauturi spirtoase reprezinta consumul zilnic recomandat. Acestea sunt dozele recomandate pentru barbati, iar pentru femei cantitatea trebuie redusa la jumatate. Tot ce depaseste aceasta cantitate pune sanatatea in pericol.
Specialistii nu contesta faptul ca vinul contine antioxidanti, precum resveratrol, care reduc riscul de boli cardiovasculare. "Fructele si legumele in stare cruda ofera mai multe beneficii organismului decat un pahar de vin", adauga Jennifer Mieres.
Nota albulescu:
si acum .... uitandu-va la poza de mai sus, puteti sa-mi spuneti care dintre cele 3 ipochimene este jenifer conolly aia care sustine (in mod tendentios spun eu) ca nu ie bine sa bei seara desi se contrazice doo randuri mai sus si jos (de fpt peste tot in texte) ca oricum n-ai cand sa bei ca doar n-o sa stai la bureau cu vodca pe masa sau sa bei coniac dimineata in loc de ceai + fptul ca oricum mai bine nu bei ca sa nu faci buba la esofag (paragraf 2) si ca cica mai bine bei ca sa eviti riscul de buba la acelasi esofag (paragraf 1) deci se contrazice = > deci nu este sistem
plus ca orice om de bun simt (daca e om) poa sa confirme ca alcoolul e demonstrat de vieata nu de studiu nu strica la nimeni ba dimpotriva usureaza comunicarea, apetitul, arde etapele in evolutia relatiilor, arde caloriile in exces, creeaza dependenta insa o dependenta benefica, produce in principal amintiri frumoase - majoritatea povestim insufletiti cand ne-am facut prastie ultima oara si cu cine
propun o modalitate de identificare in poza de mai sus a maimutzei jenifer care incearca sa denigreze licoarea zeilor
1. este singura caucaziana din imagine si uitandu-va la fata ei probabil intelegem usor de ce uraste alcolul desi ar trebui sa-l iubeasca fiind ultima ei sansa adjuvanta de a seduce vreun marginal
2. este cioroipina aia din mijloc sau aia din margine care au senzatia ca daca a castigat osama alegerile poa' sa debiteze orice si noi stam in asana si in spirala sa le inghitim si propovaduim elucubratiile
3. oricare dintre cele trei poate fi jenifer intrucat toate femeile sustin ca alcoolul trebuie scos in afara legii in schimb statul la coafor 4-5 ore ar trebui legiferat iar hairstilistii ar trebui venerati, pierdutul vremii prin magazine fara sa cumperi decat o pereche de dresuri este o activitate culturala, viratul la stanga de pe banda 1 din trei in 25 de m este un sport olimpic, K1 este inuman ... and so on
miercuri, octombrie 14, 2009
mihaitza
eu pe el l-as pune prim ministru
e cel mai legitim si onest
Mijlocaşul stelist Mihăiţă Pleşan a declarat, marţi, agenţiei Mediafax, că a acceptat micşorarea contractului, iar astăzi se va întâlni cu conducătorii clubului pentru a semna actele. "Astăzi (n.r. - marţi) mă voi întâlni cu conducerea clubului să semnez actele. Ne-am înţeles până la urmă, voi semna o micşorare de contract. De mâine (n.r. - miercuri) cred că voi începe antrenamentele cu prima echipă", a spus Pleşan care a refuzat în ultima perioadă micşorarea contractului şi din această cauză fusese trimis la echipa a doua a clubului.
miercuri, septembrie 30, 2009
I se spune Ion Dumitru zis "Cap de Mort" oare de ce? Adica de ce mort? Poate un mort sa se apere atat de eficient?
Deputatul PSD Ion Dumitru, acuzat de coruptie, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) în dosarul privind achizitiile de armament, echipament de lucru si accesorii de vânatoare.
Sectia penala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie l-a achitat, în 19 februarie, pe deputatul PSD de Dâmbovita, Ion Dumitru, fost director general-manager al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, în dosarul în care a fost judecat pentru abuz în serviciu, alaturi de alte sapte persoane. Hotarârea a fost atacata cu recurs la Completul de noua judecatori al instantei supreme. La termenul de luni al procesului, DNA a reluat argumente din rechizitoriul prin care, în 2006, Dumitru, alaturi de alte persoane, a fost trimis în judecata la instanta suprema. În replica, avocatii celor acuzati au aratat ca nu pot fi condamnati clientii lor pentru faptul ca si-au facut meseria. Astfel, avocatul lui Dumitru le-a spus magistratilor ca nu este nimic anormal în faptul ca banii proprii ai regiei au fost cheltuiti pe uniforme "ceva mai scumpe", astfel încât, la momente aniversare, angajatilor sa nu le fie rusine cu hainele pe care le poarta. Un al motiv invocat de aparare a fost acela ca, în perioada când s-au facut achizitiile de armament si uniforme, Regia avea o crestere economica de peste 120%, potrivit rapoartelor din acei ani. Altfel, au mai aratat avocatii, toate produsele achizitionate la acel moment au fost si înca sunt folosite de catre vânatorii si lucratorii Regiei.
Expertiza a desfiintat evaluarile DNA
Sectia penala a instantei supreme (ICCJ) a aratat în motivarea deciziei prin care deputatul Ion Dumitru a fost achitat, la fond, ca cele opt contracte de achizitie derulate de regie au fost legale, necesare si ca nu au dus la prejudicierea acesteia. Judecatorii de la instanta suprema au luat în considerare o expertiza contabila facuta de un expert desemnat de instanta, act care a combatut evaluarile din raportul specialistului DNA referitoare la necesitatea de achizitie a unor bunuri sau la preturile mult ridicate peste media pietei de consum a altora. Potrivit expertizei, bunurile achizitionate de Romsilva au fost necesare. În legatura cu Ion Dumitru, acuzat de procurorii anticoruptie de abuz în serviciu, magistratii aratau ca acesta nu a avut niciun rol în derularea celor opt contracte de achizitie, pentru ca el nu a facut altceva decât sa numeasca o comisie de specialisti. În plus, precizeaza magistratii, Dumitru si-a numit un înlocuitor, pentru perioada în care a fost plecat în concediu, pentru a se ocupa de aceste achizitii, respectiv Bunea Dumitru. Despre bunurile propriu-zise, magistratii au stabilit ca achizitionarea de munitie si armament era necesara pentru apararea fondului forestier, iar achizitionarea echipamentului de protectie si de lucru era necesara.
Prejudiciul invocat de anchetatori, 3 milioane de euro
Procurorii DNA au sustinut, în rechizitoriu, ca în perioada august - decembrie 2004, comisia de licitatie numita de Ion Dumitru, cu sustinerea si implicarea acestuia, a atribuit opt contracte de achizitie publica, în valoare totala de 116 miliarde de lei vechi, unui numar de patru firme controlate de omul de afaceri Alfred Florea (SC Alca Hunting Com SRL, SC Romarmy SRL, SC Express Trading SRL, SC Romtextil Com SRL) în conditiile în care respectivele societati achizitionasera bunurile care faceau obiectul contractului cu numai 16 miliarde de lei vechi. Contractele constau în furnizare de produse cum ar fi armament, echipament de lucru si accesorii de vânatoare. Astfel, pentru unele bunuri s-ar fi ajuns la practicarea unor adaosuri comerciale de aproape 20.000 la suta, cum s-a întâmplat, de pilda, în cazul achizitionarii unor ace de cravata. A reiesit, de asemenea, ca ar fi fost achizitionata munitie pentru care în România nu exista armament. Prejudiciul adus Regiei Romsilva a fost estimat de DNA la peste 100 de miliarde de lei - aproximativ 3.000.000 de euro – constând în bunuri care fie nu erau necesare, fie erau supraevaluate. Deputatul PSD Ion Dumitru mai este acuzat într-un dosar de savârsirea, alaturi de alte persoane, a infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave în legatura cu achizitionarea supraevaluata a unui tanc.
vineri, septembrie 04, 2009
joi, iulie 16, 2009
ctp vs ridzi adica o lupta inuman de debalansata, nu-i corect
absolut geniala alegatiunea varzarului de la
http://www.catavencu.ro/cuvintul_care_ia_in_deridziune-8919.html
"V-o puteti inchipui pe doamna Ridzi basindu-se?", intreaba Cristian Tudor Popescu in editorialul lui de vineri din Gandul. O-ho-ho, cum sa nu! Bineinteles. Dar, pina acolo, nu poti sa nu te intrebi daca a scris vreodata CTP-ul cu tot atita violenta si despre marii mastodonti cacaciosi si diareici de-a binelea ai coruptiei. Cum oare isi gaseste in acest soricel corupt, in acest gindacel al coruptiei, motiv sa-si verse furii mai potrivite pentru un Nastase, pentru un Necolaiciuc, Mitrea, Nica? Raspunsul e simplu si psihanalizabil: CTP-ul o place pe Ridzi. Din start, felul cum s-a exprimat CTP-ul te trimite la o erectie. Dintre toate exprimarile posibile, CTP a ales una foarte senzuala. Cind te gindesti la o tinara frumoasa, chiar daca corupta, ca se baseste, e evident. Iar restul editorialului e doar o acoperire care nu reuseste sa inlature mirosul greu de sex care iese prin toti porii din slitul editorialistului.
Pe CTP, e clar, limbajul civilizat nu-l incape. Simte ca vrea sa dea in cap. Ar vrea o revolutie, o rasturnare a regulilor, un care pe care in care el sa fie de partea saracilor, a gloatei care va ataca palatul si-si va face dreptate. Cind scrie "V-o puteti inchipui pe doamna Ridzi basindu-se?", deja vedem filmul cu el urcind cu sabioiul de om sarac scara spre iatacul unde doamna Ridzi, imbracata doar intr-un generos decolteu indesat cu sutele de mii de euro, trage pirturi de frica sub plapuma. Rasculatul e gata s-o omoare. Dar, inainte de a-i da in cap, o s-o violeze.
http://www.catavencu.ro/cuvintul_care_ia_in_deridziune-8919.html
"V-o puteti inchipui pe doamna Ridzi basindu-se?", intreaba Cristian Tudor Popescu in editorialul lui de vineri din Gandul. O-ho-ho, cum sa nu! Bineinteles. Dar, pina acolo, nu poti sa nu te intrebi daca a scris vreodata CTP-ul cu tot atita violenta si despre marii mastodonti cacaciosi si diareici de-a binelea ai coruptiei. Cum oare isi gaseste in acest soricel corupt, in acest gindacel al coruptiei, motiv sa-si verse furii mai potrivite pentru un Nastase, pentru un Necolaiciuc, Mitrea, Nica? Raspunsul e simplu si psihanalizabil: CTP-ul o place pe Ridzi. Din start, felul cum s-a exprimat CTP-ul te trimite la o erectie. Dintre toate exprimarile posibile, CTP a ales una foarte senzuala. Cind te gindesti la o tinara frumoasa, chiar daca corupta, ca se baseste, e evident. Iar restul editorialului e doar o acoperire care nu reuseste sa inlature mirosul greu de sex care iese prin toti porii din slitul editorialistului.
Pe CTP, e clar, limbajul civilizat nu-l incape. Simte ca vrea sa dea in cap. Ar vrea o revolutie, o rasturnare a regulilor, un care pe care in care el sa fie de partea saracilor, a gloatei care va ataca palatul si-si va face dreptate. Cind scrie "V-o puteti inchipui pe doamna Ridzi basindu-se?", deja vedem filmul cu el urcind cu sabioiul de om sarac scara spre iatacul unde doamna Ridzi, imbracata doar intr-un generos decolteu indesat cu sutele de mii de euro, trage pirturi de frica sub plapuma. Rasculatul e gata s-o omoare. Dar, inainte de a-i da in cap, o s-o violeze.
marți, iulie 14, 2009
miercuri, iulie 08, 2009
doi oameni curajosi: tolo si ramona balutescu
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/857731/Patriarhul-Daniel-dojenit-cu-un-leu-si-o-coaja-de-paine/
si
http://www.tolo.ro/2009/07/08/ziua-6-asteptind-o-pe-ridzi/
si
http://www.tolo.ro/2009/07/08/ziua-6-asteptind-o-pe-ridzi/
marți, iulie 07, 2009
luni, iulie 06, 2009
manowar
aseara am fo la manowar
dupa 3-4 bucatzi a cazut tha fking genrator si totul a ramas in bezna si liniste prilej pentru animale sa bea si mai animalic ca ce sa faca intre timp, dupa ce au revenit au facut spectacol si oricum stiam ca sunt tari ca d'aia m-am dus, nu mieau cantat guyana mea insa a fost kuul
satisfactie maxima intrucat au fost 14000 de tricouri negre si bikeri spre deosebire de la killers unde abea daca au fo vreo 2-3 sute, unde la killers sa-i vad peste 25 de ani daca mai stranga macar 2-3 mese la bamboo; mie imi place read my mind si nu a fo cine stie ce in concert e mai misto mp3
il salut pe aceasta cale pe michael jackson caruia ii transmit sa ne astepte ca venim indata ... ce cacat mai inseamna in plm 50-70 de ani la scara istoriei
dupa 3-4 bucatzi a cazut tha fking genrator si totul a ramas in bezna si liniste prilej pentru animale sa bea si mai animalic ca ce sa faca intre timp, dupa ce au revenit au facut spectacol si oricum stiam ca sunt tari ca d'aia m-am dus, nu mieau cantat guyana mea insa a fost kuul
satisfactie maxima intrucat au fost 14000 de tricouri negre si bikeri spre deosebire de la killers unde abea daca au fo vreo 2-3 sute, unde la killers sa-i vad peste 25 de ani daca mai stranga macar 2-3 mese la bamboo; mie imi place read my mind si nu a fo cine stie ce in concert e mai misto mp3
il salut pe aceasta cale pe michael jackson caruia ii transmit sa ne astepte ca venim indata ... ce cacat mai inseamna in plm 50-70 de ani la scara istoriei
barça
da...am lasat intentionat sa treaca o vrm de cand mam intors din barça ca sa nu zica neavenitii ca sunt subiectiv ca alea alea
cel mai tare de departeh miea placu apa de la robinet
si am descoperit pe cale de consecinta si de ce detest in halu' asta sapunu' dove si cel lichid de orice fel, intrucat in orashu ala nu am avut acest pb intrucat nu stiu ce plm, pb pH-ului apei sau sarurile din ea facea k mainile sa fie instantaneu purificate nu k in restul lumii inclusiv in buc, c-ta sau ploiesti unde nu se ia nici cu acid sulfuric sau cu flacara autogena
dupa aia miea placut f mult un peste pe care lam beut si un vin alb asisdereah undeva in barceloneta .... apoi miea placut ca dupa ce am mers 20 km intro zi then nam simtit oboseala dar mam asezat pe maul marii departe departe de oras si dambla rambla aia de cacao.... doo halbe de beri mai tarziu unde nu era orasu asa aproape dar unde erau unii cam gay asa dupa vb dupa port insa berea a facut toti banii, miea placut zona olimpica montjuic gen si din respect fata de real nam pus picioru pe nou camp nici nam cobo din autobus desi te impingeau animalele la tot pasul so faci, si mai mult, din repect fata de bernabeu am vizitat si aproape cam ajuns sa venerez montjuic-ul cu al lui olimpic .... oricum, in zona aia se respira un aer aparte, parca a ramas cva din spiritul 1992 ce a fost cva special in peisajul universal
tibidabo mia placut mult drumu pana acolo si vilele unde itz vine sa sari gardu si maslinele tapas de sus cu bere si privelistea, au trantit boii insa niste cacaturi si p'acolo detz vine sa batii copii care nu's putini deloc intrucat sunt niste invartele si calutzi de cacat
apoi miea mai placut un albastru turcoazeu ashea care ierea peste tot pe la ferestre si balcoane cel putin iereau consecventi, miea mai placut niste mexicani multi inghesuitit in tramvaiul spre tibidabo se purtau dezinvolt cam ca ghertzoii din aricestii rahtivani care se gudura si juiseaza cand vad in ploesti din trenu naveta varbilau-darmanesti BIGul pe care dacal muti nu mai stiu sa coboare la gara de sud
miea mai placu ce lea raspuns gaudi la aia care atunci cnd lau intrebat "tu iti dai seama ca pentru ce ai proiectat tu acilea trebe 50-100 de ani sa terminam" si iel lea zis ca "pt cine am gandit io astea are tot timpul din lume sa astepte"
am luat niste ansoa din market f buna si mau lasat la aeroport cu iele, si da ... acasa au fo bune chiear asha iradiate prin doo aieroporturi; nu si vinu cu care nu mau lasat sa trec desi ierea iegzact ziua mea in ziua ceea iam aratat buletinu si iea nea aratat cosu unde am lobat flaconu luareash fatzan'slip sa le iau de boi
fascinant si obletele lu' gehry .... stiam ca tre sa fie acolo, gehry rulz dada insa lam gasit intrun context urbanistic absolut penibil, si cu asta trecem la ce nu miea placut
nu miea placut sagrada somehow ca nu intra in cadru oricum intorceam aparatu, e prea mare si nutz vine so faci pe bucati
detest rambla ca e cam gay ashea, promiscua si plina de oameni in majoritate argumente pt folosirea prezervativului care stau si casca gura si le place sashi miroasa transpiratiile si sa se zgaiasca la niste rtrtdrdtdrdzi ologrfrgrrgrni imbracati nasol sau vopsiti sau tatuati si care stau cu mana intinsa de' tzi se face si sila, piata de peshte e de cacat, aia din venetia ie mult mai kuul, in piatza neau dat niste florarese din alea cel putz la fel de nespalate si minoritare ca'n bukresh o salata de fructe stricata
nu miea placut parcul ala celebru am uita cum ii zice e de cacat rezon ca parcu pionierilor din ploiesti e mult mai misto, iar muzeul ceasului din orasul aurului negru de asemenea arunca in derizoriu batlo' sau alte cacaturi ti se face si sila .... nici nam mai intrat de la un moment dat sa vezi cum stau catalanii cu mana intinsa la turisti cu toate mizeriile lor de capcane pt portofel
mi se pare de asemenea jenibil sa ai un asemenea aeroport la un asemenea oras
extrem de gay si potrivit pt varsovia mai degrabah unde desi nam fost imi inchipui ca diplomatu din prin cenusha imperiului cnd manca carne de arici si oseciuc se uitah la iel cu gura cascata
in barça cred ca am stat cel mai aproape de un criminal in vieatza mea: era o babaciune cu fatza de americanca rtrtrdtdrdtdra care avea expresia fericita si nepasatoare a femeii care tocmai a facut ceea ce a dorit toata vieazta > aka sal transeze in bucatarie cu religiozitate pe barbacsu' si so tae la barcelona .... zic ashea intrucat tragea de un ditacmai geamantanu care avea min 150 kile pe niste scari la metrou unde am ajutato de mam opintit serios pret de 10-20 m sal car pe ipochimenul transhat ca altcva numi inchipui ca putea sa care acolo .... cel putin avusese decenta sal spele sau sa lase un pic jugulara sa se scurga caci nu iereau picaturi pic pic hansel si gretel scurse pic pic pe caldaram
am mai vazut si mam stricat de ras cu doi japo care nu faceau poze insa aratau ca niste din aia pasionati de apicultura iereau infofoliti cu fel de fel de masti si cearceafuri anti pesta porcina ca cica ierea outbreak da' iereau numa numa iei doi ashea, nimeni altii .... 5 zile numa pe iei iam vaz in halu ala desi tropaiau virusii ebola sida si aviara si vaca nebuna la greu peste tot la ce babiloneala ierea
ce va recomand in barca in afara de a vizita ploiestiul cat mai des, evitand totusi centura si wece-ul garii de sud: in fiece dimineata timp de 3-4 zile nu mai tiu minte am micdejunat pe strada noastrah la "boci" aka "http://www.boci.cat/" unde niste individe care nu inteleg boaba de engleza gatesc foarte frumos si normal, io am savurat pana la imbecilizare niste baghete cu un fel de branza asa galbena foarte tare si sos de rosii si cafea si prea korect un fel de ciocolata cu pere halit cu linguritza una dupa alta
then am facut 20 min fix de la gulliermo tell zona unde am stat pana la check in in aieroportu gay, iar de la otopeni pana acasa doo ore si cva cu 781 intro atmosfera asezonata de manele si miros de geam de trenuri nespalate sau spalate doar cu apa peste jeg naclait, intarit
cel mai tare de departeh miea placu apa de la robinet
si am descoperit pe cale de consecinta si de ce detest in halu' asta sapunu' dove si cel lichid de orice fel, intrucat in orashu ala nu am avut acest pb intrucat nu stiu ce plm, pb pH-ului apei sau sarurile din ea facea k mainile sa fie instantaneu purificate nu k in restul lumii inclusiv in buc, c-ta sau ploiesti unde nu se ia nici cu acid sulfuric sau cu flacara autogena
dupa aia miea placut f mult un peste pe care lam beut si un vin alb asisdereah undeva in barceloneta .... apoi miea placut ca dupa ce am mers 20 km intro zi then nam simtit oboseala dar mam asezat pe maul marii departe departe de oras si dambla rambla aia de cacao.... doo halbe de beri mai tarziu unde nu era orasu asa aproape dar unde erau unii cam gay asa dupa vb dupa port insa berea a facut toti banii, miea placut zona olimpica montjuic gen si din respect fata de real nam pus picioru pe nou camp nici nam cobo din autobus desi te impingeau animalele la tot pasul so faci, si mai mult, din repect fata de bernabeu am vizitat si aproape cam ajuns sa venerez montjuic-ul cu al lui olimpic .... oricum, in zona aia se respira un aer aparte, parca a ramas cva din spiritul 1992 ce a fost cva special in peisajul universal
tibidabo mia placut mult drumu pana acolo si vilele unde itz vine sa sari gardu si maslinele tapas de sus cu bere si privelistea, au trantit boii insa niste cacaturi si p'acolo detz vine sa batii copii care nu's putini deloc intrucat sunt niste invartele si calutzi de cacat
apoi miea mai placut un albastru turcoazeu ashea care ierea peste tot pe la ferestre si balcoane cel putin iereau consecventi, miea mai placut niste mexicani multi inghesuitit in tramvaiul spre tibidabo se purtau dezinvolt cam ca ghertzoii din aricestii rahtivani care se gudura si juiseaza cand vad in ploesti din trenu naveta varbilau-darmanesti BIGul pe care dacal muti nu mai stiu sa coboare la gara de sud
miea mai placu ce lea raspuns gaudi la aia care atunci cnd lau intrebat "tu iti dai seama ca pentru ce ai proiectat tu acilea trebe 50-100 de ani sa terminam" si iel lea zis ca "pt cine am gandit io astea are tot timpul din lume sa astepte"
am luat niste ansoa din market f buna si mau lasat la aeroport cu iele, si da ... acasa au fo bune chiear asha iradiate prin doo aieroporturi; nu si vinu cu care nu mau lasat sa trec desi ierea iegzact ziua mea in ziua ceea iam aratat buletinu si iea nea aratat cosu unde am lobat flaconu luareash fatzan'slip sa le iau de boi
fascinant si obletele lu' gehry .... stiam ca tre sa fie acolo, gehry rulz dada insa lam gasit intrun context urbanistic absolut penibil, si cu asta trecem la ce nu miea placut
nu miea placut sagrada somehow ca nu intra in cadru oricum intorceam aparatu, e prea mare si nutz vine so faci pe bucati
detest rambla ca e cam gay ashea, promiscua si plina de oameni in majoritate argumente pt folosirea prezervativului care stau si casca gura si le place sashi miroasa transpiratiile si sa se zgaiasca la niste rtrtdrdtdrdzi ologrfrgrrgrni imbracati nasol sau vopsiti sau tatuati si care stau cu mana intinsa de' tzi se face si sila, piata de peshte e de cacat, aia din venetia ie mult mai kuul, in piatza neau dat niste florarese din alea cel putz la fel de nespalate si minoritare ca'n bukresh o salata de fructe stricata
nu miea placut parcul ala celebru am uita cum ii zice e de cacat rezon ca parcu pionierilor din ploiesti e mult mai misto, iar muzeul ceasului din orasul aurului negru de asemenea arunca in derizoriu batlo' sau alte cacaturi ti se face si sila .... nici nam mai intrat de la un moment dat sa vezi cum stau catalanii cu mana intinsa la turisti cu toate mizeriile lor de capcane pt portofel
mi se pare de asemenea jenibil sa ai un asemenea aeroport la un asemenea oras
extrem de gay si potrivit pt varsovia mai degrabah unde desi nam fost imi inchipui ca diplomatu din prin cenusha imperiului cnd manca carne de arici si oseciuc se uitah la iel cu gura cascata
in barça cred ca am stat cel mai aproape de un criminal in vieatza mea: era o babaciune cu fatza de americanca rtrtrdtdrdtdra care avea expresia fericita si nepasatoare a femeii care tocmai a facut ceea ce a dorit toata vieazta > aka sal transeze in bucatarie cu religiozitate pe barbacsu' si so tae la barcelona .... zic ashea intrucat tragea de un ditacmai geamantanu care avea min 150 kile pe niste scari la metrou unde am ajutato de mam opintit serios pret de 10-20 m sal car pe ipochimenul transhat ca altcva numi inchipui ca putea sa care acolo .... cel putin avusese decenta sal spele sau sa lase un pic jugulara sa se scurga caci nu iereau picaturi pic pic hansel si gretel scurse pic pic pe caldaram
am mai vazut si mam stricat de ras cu doi japo care nu faceau poze insa aratau ca niste din aia pasionati de apicultura iereau infofoliti cu fel de fel de masti si cearceafuri anti pesta porcina ca cica ierea outbreak da' iereau numa numa iei doi ashea, nimeni altii .... 5 zile numa pe iei iam vaz in halu ala desi tropaiau virusii ebola sida si aviara si vaca nebuna la greu peste tot la ce babiloneala ierea
ce va recomand in barca in afara de a vizita ploiestiul cat mai des, evitand totusi centura si wece-ul garii de sud: in fiece dimineata timp de 3-4 zile nu mai tiu minte am micdejunat pe strada noastrah la "boci" aka "http://www.boci.cat/" unde niste individe care nu inteleg boaba de engleza gatesc foarte frumos si normal, io am savurat pana la imbecilizare niste baghete cu un fel de branza asa galbena foarte tare si sos de rosii si cafea si prea korect un fel de ciocolata cu pere halit cu linguritza una dupa alta
then am facut 20 min fix de la gulliermo tell zona unde am stat pana la check in in aieroportu gay, iar de la otopeni pana acasa doo ore si cva cu 781 intro atmosfera asezonata de manele si miros de geam de trenuri nespalate sau spalate doar cu apa peste jeg naclait, intarit
marți, iunie 30, 2009
vineri, iunie 12, 2009
i like this guy ... n-o fi iel einstein sau leibniz sau fleming da tot kuul ie
as popula romania cu din astia
http://interviewproject.davidlynch.com/www/#/all-episodes/004-palmer_black
Shared via AddThis
si clah e kool
http://interviewproject.davidlynch.com/www/#/all-episodes/007-clah
http://interviewproject.davidlynch.com/www/#/all-episodes/004-palmer_black
Shared via AddThis
si clah e kool
http://interviewproject.davidlynch.com/www/#/all-episodes/007-clah
exista dumnezeu
dada
imi pierdusem o clipa speranta .... doar o clipa
infectu' merge la sofia la marillion dupa ce io i-am visat 15 de ani in van
si tocmai cand crdeam ca nu-i corect si ca kum ie posibil o asemnea ironie a sortii imi zice infe ca e dada marillion da' e fara fish ceeace ie cam genesis fara gabriel sau metallica fara hatfield sau cam ca sapunul dove fata de protex
si tocma cand ziceam ca totusi dumnezeu si-a luat fata de la mine, observ ka muuuu craiova erau alaltaieri seara intinsi pe gazon muscandu-si pumnii si blestemandu-se cat de boi sunt cu niste fetze dezabuzate care mieau reredat speranta
speranta ca exista dumnezeu
ps: vlakino organizeaza http://festasia.ro/?page_id=160 care va fi un regal pun pariu ca cica e si un film nord-coreean pe care nu-l voi rata
marți, iunie 09, 2009
marti 26 februarie 2008 (aku un an jumate si de ziua lu pingilica deci) albu' anunta ceea ce miliardele de fani asteapta de foarte multi ani
ieri a venit si la noi la fabrica si pot sa deklar urmatoarele
t2 mai bun decat t1 care la randu-i ie mai bun decat t3
t4 mai prost decat sapunul dove si decat hartia igienica (folosita prin care tzea trecut si deshtul dupa o diaree provocata de iaurt amestecat cu bere si pepene
nu ma mira si probabil caracterul si deontologia au fakut ca arnie sa zica pas acestei asa zise continuari
vazand filmul miea venit deodata chef de invatazt care pt mine este chiar mai rau decat moooooonka sau teatrul sau baletul
oare cum ar arata un t5 produs la buftea cu papadopol in rol principal si cu zana surprizdelor pe post de mutant canibal si foarte malefic?
nu dati banii pe prostii > luati bicicla la copii
cioza zice ca sahul este cenusareasa io cred ca este regina balului
ia uite pt ce s'alearga in spatele tricoaielor galbene din mica bucla
9 euro .... hmmm....oare le ajunge pt fitness-ul ala de'l arunca in coada plutonului?
asta ca sa nu-l mai injure cainii pe gabi tamas ca vezi doamne castiga nemeritat de mult ...... deci se poate si mai bine
Editia din acest an a Turului Ciclist al Romaniei are un buget de 600.000 de lei si se disputa pe o lungime de 1.200 de kilometri, impartiti de-a lungul a sapte etape. Organizatorii au anuntat premii totale in valoare de 20.252 de euro, dupa cum urmeaza: Prolog – 875 de euro: locul 1 – 348 euro, locul 2 – 177 euro, locul 3 – 87 euro, locul 4 – 45 euro, locul 5 – 35 euro, locurile 6-7 – 26 euro, locurile 8-9 – cate 16 euro, locurile 10-20 – cate 9 euro.
ia uite pt ce s'alearga in spatele tricoaielor galbene din mica bucla
9 euro .... hmmm....oare le ajunge pt fitness-ul ala de'l arunca in coada plutonului?
asta ca sa nu-l mai injure cainii pe gabi tamas ca vezi doamne castiga nemeritat de mult ...... deci se poate si mai bine
Editia din acest an a Turului Ciclist al Romaniei are un buget de 600.000 de lei si se disputa pe o lungime de 1.200 de kilometri, impartiti de-a lungul a sapte etape. Organizatorii au anuntat premii totale in valoare de 20.252 de euro, dupa cum urmeaza: Prolog – 875 de euro: locul 1 – 348 euro, locul 2 – 177 euro, locul 3 – 87 euro, locul 4 – 45 euro, locul 5 – 35 euro, locurile 6-7 – 26 euro, locurile 8-9 – cate 16 euro, locurile 10-20 – cate 9 euro.
joi, iunie 04, 2009
i luv steve
Steve from InvisiblePeople.tv on Vimeo.
prin amabilitatea lu' zombi6 am descoperit acest filon de bine
http://invisiblepeople.tv/blog/
si altele asemenea d'ale lu david lynch la
http://interviewproject.davidlynch.com/www/#/all-episodes/001-jess
also luv
Janine from InvisiblePeople.tv on Vimeo.
vineri, mai 29, 2009
flock of seagulz rulz
o sa mor zicand una si buna.........daca ajung vreodata in liverpool si o sa ma futa toti precum in salzburg sa vizitez si aia lu mozart si sula lu masa lu mozart si casa si piscina si oaia care a fatat chilotii lu mozart.....precum acolo in liverpool cica totul ie cu cacatii aia de beatles ratatii si lsr-ii aia....deci daca pana ma duc io nu fac un templu si o casa a poporului inchinata lu flock of seaguls io nu ma mai duc in plm
sa se duca toti handicatatp[ppft rtrtdrdtzrzttztz olfogrffdrgrfrr
io nu
io numa daca se va recunoaste public ca flock of seaguls este peste beatles cu 23930494 de ani lumina
sa se duca toti handicatatp[ppft rtrtdrdtzrzttztz olfogrffdrgrfrr
io nu
io numa daca se va recunoaste public ca flock of seaguls este peste beatles cu 23930494 de ani lumina
marți, aprilie 28, 2009
vineri, martie 20, 2009
miercuri, februarie 18, 2009
stranger than paradise
unul din filmele mele favorite ruleaza deseara la Cinemateca Union - Sala Paul Calinescu
Miercuri: 19:30
http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=7918&what=article&article_id=26600
de ce mi-a placut mie filmul asta? pai de cate ori l-am vazut (4 sau 5 in plm) mi s-a parut ca e de fpt mai bun decat last time, e ca vinu, se invecheste si capata cva ce-l face si mai scump; daca atendati deseara insa, nu va asteptati sa iesiti din sala transfigurati; considerati doar ca ar fi un prim pas (deh, veti fi abia la o prima vizionare) catre o lume pe care jarmush a populat-o cu figuri de neuitat
sau daca va prinde stranger than .... atunci va va prinde si al sau down by law spre ex, unde amatorii muzicii lui tom waits se pot delecta si cu o bucatica din actorul din iel; filmul ruleaza si in conditii excelente (la cinemateca nu ie k la mall cu miros de popcorn si cu neaveniti ce se plimba prin sala sau vb la tel; plus ca filmul e un pic alb negru ceea ce cadreaza perfect cu mirosul de pishat si frigul din sala)
marți, februarie 10, 2009
file dintr-un oracol regasit
undeva pe la xenia, pe unde taica-miu inca mai functioneaza, gasim imaginea cu pricina .... mie mi-a picat bine si m-am gandit sa nu vaduvesc miliardele de fani albulescu de asemenea priveliste
marți, ianuarie 27, 2009
dadadad
din www.romare.ro ...,, Iata cum suna si ,,Mostra de umor negru la OTV,,: ,,Zilele trecute, la OTV a intrat in direct, telefonic, juna Roxana - sora a nefericitei Diana Malos, gasita spinzurata, intr-o padure. Aceasta Roxana a spus ceva inca nemaiauzit pe un post de Televiziune din lume: Alaturarea acestor cuvinte reprezinta o premiera mondiala: ciclu pe copac. Nu mai vorbim de dezacordul gramatical... (in paranteza fie spus, noi credem ca frumoasa Diana a fost omorita),,.
pavelinho
oare viktorii - crivoi, ionita si hanila o sa ne poata smulge asemenea interjectii vreodata (vezi mai jos)? avnd in vdr ca spre ex la australian open ipochimenele s-au curatzat nu rpd, ci f rpd .... pavelinho cel putin a avut decenta si a abandonat din prima la murray, iar razvan a avut inspiratia sa faca tot ce a fost posibil in anii trecuti k sa nu fie invitat deloc
Hei...
Hei...
Sus la munte, sus
La izvorul Cernii,
In inima iernii.
Unde doarme dus
Pavel Voievod
Pazit de-un zavod.
Un zavod supus
Care-aude cainii
In Campia Painii.
Urlet in apus
Fiindca turcii vin
Cu amar si chin.
Pavele! voievoade...
Scoala-te! si ia saua
Roibului! pune-i saua...
Hei...
Hei...
Sus la munte, sus
La izvorul Cernii,
In inima iernii.
Unde doarme dus
Pavel Voievod
Pazit de-un zavod.
Un zavod supus
Care-aude cainii
In Campia Painii.
Urlet in apus
Fiindca turcii vin
Cu amar si chin.
Pavele! voievoade...
Scoala-te! si ia saua
Roibului! pune-i saua...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)